print
Identificarea ajutorului de stat în contextul fondurilor externe în Republica Moldova
21.06.2017
863 Accesări

 

 

Autor: ARAMĂ Luminița

Șef Secție Relații Externe și Integrare Europeană

Consiliul Concurenței al Republicii Moldova

 

Pentru economia  unei țări în curs de dezvoltare valorificarea fondurilor externe cât și a celor naționale la nivel maxim este crucială în perioada de criză. Recent și Uniunea Europeană a lansat conceptul - a face mai mult cu resurse minime în politicile și legislația cu referire la domeniul Ajutorului de Stat la nivel comunitar. Astfel, Republica Moldova care este parte a Acordului de Asociere RM-UE conform căruia sunt prevăzute angajamente și reforme cu scopul de a dezvolta economia la nivel regional, competitivitatea pe piața internă cât și pe cea externă, a  elaborat și implementat cadrul normativ al ajutorului de stat. Pentru realizarea reformelor și angajamentelor, asumate de Republica Moldova, Uniunea Europeană acordă  instrumente de finanțare sub forma asistenței tehnice dar și multe alte programe de asistență parte a fondurilor externe acordate pe obiective bine structurate: infrastructură, turism, legislație, dezvoltarea micului business, promovarea exportului, promovarea producerii în diverse sectoare economice, crearea locurilor de muncă ș.a.

Legislația în domeniul ajutorului de stat este un mecanism care are drept scop de a asigura monitorizarea eficientă a utilizării fondurilor naționale, dar și a fondurilor externe în majoritatea cazurilor per obiectiv și sector economic, în vederea menţinerii unui mediu concurenţial normal.

Atât fondurile naționale cât și fondurile europene reprezintă măsuri financiare care au scop de a sprijini anumite categorii de beneficiari și de a le oferi un avantaj economic print-un proces selectiv. La acordare, fondurile externe au următoarele principii de aplicare impuse de comunitatea internațională și de donatori, dar care sunt aplicabile și programelor de finanțare la nivel național:

-        principiul complementarității - adică finanțarea externă trebuie să completeze și asistența acordată de autoritățile naționale;

-        principiul programării - atât fondurile naționale cât și cele externe trebuie să fie acordate în baza unei strategii, documente de politici naționale sau internaționale;

-        principiul parteneriatului - presupune implicarea mai multor subiecți la nivel local, național sau regional;

-        principiul adiționalității - o condiție cheie care presupune existența unei rate  de co- finanțare sau a unui garant din partea beneficiarului;

-        principiul monitorizării - presupune o evidență strictă a fondurilor acordate.

Printre cei mai mari donatori care oferă programe de finanțare în diverse sectoare economice în Republica Moldova sunt: Banca Europeană pentru Reconstrucții si Dezvoltare (BERD), Banca Europeană pentru Investiții (BEI), Grupul Băncii Mondiale (GBM), Fondul Monetar Internațional (FMI), Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID).

 Majoritatea beneficiarilor cât și furnizorii de ajutor de stat sunt de părerea că programele de finanțare externă nu constituie ajutor de stat, deoarece nu corespund noțiunii de ajutor de stat  conform Legii Ajutorului de Stat nr.139 din 15 iunie din 2012. Conform prevederilor legislației menționate, următoarele condiții trebuie să fie îndeplinite cumulativ :

  • să fie oferit din resursele statului
  • să ofere un avantaj economic
  • să ofere selectivitate
  • să denatureze sau riște să denatureze concurența

Astfel, fondurile fiind alocate de organizațiile internaționale, beneficiarii și furnizorii susțin eronat că nu constituie ajutor de stat deoarece nu sunt resurse ale statului. Dar în procesul de accesare și implementare de regulă, este prevăzut ca statul să ofere resursele sale în conformitate cu principiul complementarității și adiționalității menționat anterior, ceea ce constituie o precondiție în cadrul programelor de asistență externă. În concluzie, putem susține că aproape toate programele de finanțare externă care implică sau au tangență cu resursele statului  pot fi considerate  ajutor de stat. Resursele statului pot fi acordate sub diverse forme ca: garanții financiare, angajamente, oferirea co-finanțării, oferirea diverselor facilități fiscale și oferirea resurselor administrative.

La fel este și poziția Comisiei Europene care  a stabilit că resursele ce provin din  Uniune (de exemplu, din fonduri structurale) sau instituții financiare internaționale, precum FMI sau BERD ar trebui să fie considerate resurse de stat în cazul în care autoritățile naționale nu au restricții în ceea ce privește utilizarea acestor resurse (în special, alegerea beneficiarilor), ca excepție sunt doar fondurile acordate de către instituțiile financiare internaționale, fără a acorda libertate în acțiuni autorităților naționale, ele nu constituie resurse de stat (de exemplu, finanțarea acordată în gestionarea directă în cadrul programului - cadru Orizont 2020 sau programul COSME).

Dacă este să discutăm despre avantajul economic, atunci acesta este oferit în cadrul tuturor programelor de finanțare: pentru stimularea unui anumit sector economic, promovarea exportului, producerii și finanțarea afacerilor. Astfel de programe sunt: Programul Filiera Vinului, Programul Ameliorarea Competitivității CEP-II, Programul „Livada Moldovei", și multe altele care oferă beneficii economice agentului economic în baza angajamentelor clar transpuse în Acordul de Asociere RM-UE. Beneficiile și rezultatele acestor programe constituie niște indici clari sau un produs finit al politicilor și angajamentului statului la nivel internațional, care pot fi măsurabili în: locuri noi de muncă create,  noi întreprinderi, volum mărit de export, diversificarea ofertei, servicii mai competitive, etc. Toate aceste programe au niște condiții de selectivitate pentru beneficiari, impuși de către donatori cu scopul de a valorifica la maxim sursele investite și de a asigura o sustenabilitate a proiectului cu impact major economic și macroeconomic.

Atunci când fondurile externe sunt acordate selectiv, favorizând un anumit agent economic sau un anumit sector de activitate, creând astfel premise pentru distorsionarea concurenței, acestea intră în categoria ajutor de stat. În baza analizei efectuate este foarte clar că programele de asistență externă constituie ajutor de stat, excepție sunt doar granturile oferite Asociațiilor Obștești, Asociațiilor non Comerciale care nu prestează servicii economice.

Prin urmare, potrivit legislației în domeniu, furnizorii de ajutor de stat trebuie să notifice și să raporteze schemele de ajutor de stat către Consiliul Concurenței.

În concluzie, cadrul normativ al ajutorului de stat nu are scop de a interzice sau de a restricționa programele de finanțare externă sau de a impune anumite bariere pentru accesarea sau implementarea lor.  Dimpotrivă, acest cadru legislativ pro-european, transpus în legislația națională,  are rolul de a monitoriza și de a contabiliza valoarea totală a ajutorului de stat per sectoare economice, obiective, forme, pentru  a efectua o evidență strictă a fondurilor partenerilor de dezvoltare cât și celor oferite din partea statului pentru stimularea economică, conform angajamentelor internaționale și strategiilor naționale de dezvoltare.

 


Fondurile Europene și dezvoltarea sustenabilă a României, Lucian Stroe, Revista Profil Concurența NR 3/2007

Communication from the Commission, Draft Commission Notice on the notion of State aid pursuant to Article 107(1)TFEU, at p.62

Cohesion Policy in Support of Growth and Jobs: Community Strategic Guidelines, 2007-2013

Communication from the Commission, Draft Commission Notice on the notion of State aid  pursuant to Article 107 (1)TFEU, at p.62

 

 

Copyright © 2021 Consiliul Concurenței